The winning entry has been announced in this pair.There were 5 entries submitted in this pair during the submission phase. The winning entry was determined based on finals round voting by peers.Competition in this pair is now closed. |
Pe parcursul mai multor ani și fără a face mare zarvă pe marginea acestui fapt, autoritățile din New York au dezactivat cele mai multe dintre butoanele care cândva operau semafoarele pentru pietoni din oraș. Edilii au decis că temporizatoarele computerizate funcționează aproape întotdeauna mai bine. În anul 2004, mai puțin de 750 din cele 3.250 de astfel de butoane mai erau în funcțiune. Autoritățile municipale nu au îndepărtat însă butoanele dezactivate - invitând astfel nenumărate degete să le apese zadarnic. Inițial, butoanele au supraviețuit din cauza costurilor pentru înlăturarea lor. Se pare însă că aceste butoane, chiar și nefuncționale, servesc unui scop. Pietonii care apasă un buton sunt mai puțin înclinați să traverseze înainte de apariția omulețului verde, afirmă Tal Oron-Gilad de la Universitatea Ben-Gurion University din Negev, Israel. Studiind comportamentul oamenilor în intersecții, a observat că aceștia se supun mai ușor unui sistem care pretinde a ține cont de inputul lor. Butoanele nefuncționale produc efecte placebo de acest gen, deoarece oamenilor le place să aibă o impresie de control asupra sistemelor pe care le utilizează, opinează Eytan Adar, expert în interacțiunea dintre om și calculator din cadrul Universității din Michigan, Ann Arbor. Dr. Adar a constatat faptul că studenții săi adesea dezvoltă programe software cu un buton pentru ”Salvare” pe care se poate face clic, care nu are însă alt rol decât a-i reasigura pe utilizatorii care nu sunt conștienți de faptul că apăsările lor pe tastele calculatorului sunt salvate oricum. Gândiți-vă la acest aspect ca la un gest de decepție binevoitor, menit să combată răceala inerentă a universului mecanic. Aceasta este o perspectivă. Însă, cel puțin în intersecții, butoanele cu efect placebo ar mai putea avea și o latură întunecată. Ralf Risser, directorul institutului FACTUM din Viena, care studiază factorii psihologici ai sistemelor de trafic, consideră că, în prezent, faptul că pietonii sunt conștienți de existența lor și resentimentul ulterior cauzat de decepție, cântărește mai greu decât beneficiile. | Entry #25258 — Discuss 0 — Variant: Not specified Winner
|
De-a lungul anilor, fără prea mare zarvă, autorităţile newyorkeze au dezactivat majoritatea butoanelor de comandă care controlau odinioară semafoarele pentru pietoni din oraş. Hotărâseră că temporizatoarele computerizate funcţionează aproape întotdeauna mai bine. Până în 2004 mai rămăseseră funcţionale sub 750 din cele 3250 de astfel de butoane. Administraţia locală nu a şi demontat însă butoanele dezafectate – atrăgând astfel nenumărate degete în capcana unei apăsări inutile. Iniţial, butoanele au supravieţuit din pricina costului îndepărtării lor. S-a dovedit însă că şi butoanele nefuncţionale îndeplinesc un scop. Pietonii care apasă un buton au o probabilitate mai mică de a traversa înainte de apariţia omuleţului verde, afirmă Tal Oron-Gilad din cadrul Universităţii Ben-Gurion din Negev, Israel. După ce a studiat comportamentul la traversare, ea a remarcat că oamenii sunt mai înclinaţi să se supună unui sistem care pretinde că ţine cont de inputurile lor. Butoanele nefuncţionale produc efecte placebo de tipul acesta pentru că oamenilor le place să aibă impresia că pot controla sistemele pe care le utilizează, afirmă Eytan Adar, expert în interacţiunea dintre om şi calculator la University of Michigan, Ann Arbor. Dr. Adar a constatat că studenţii săi concep în mod curent programe software cu buton apăsabil pentru “Salvare” al cărui unic rost îl reprezintă liniştirea acelor utilizatori care nu ştiu că datele tastate de ei se salvează oricum automat. Dacă e să dăm crezare Dr. Adar, este vorba despre o mică înşelătorie binevoitoare menită să contracareze răceala inerentă universului maşinal. Acesta este un punct de vedere. Cel puţin la traversarea străzii, însă, butoanele placebo ar putea avea şi o latură mai întunecată. Ralf Risser, şeful FACTUM, un institut vienez ce studiază rolul factorilor psihologici în sistemele de gestionare a traficului, estimează că perceperea existenţei lor de către pietoni şi resentimentele ce se nasc ca urmare a inducerii în eroare depăşesc de acum beneficiile. | Entry #25039 — Discuss 0 — Variant: Romania Andreea Sepi, MCIL (X) جرمنی
|
De-a lungul multor ani, fără a face prea mult caz din asta, autoritățile din New York au dezactivat majoritatea butoanelor de comandă care controlau odinioară semafoarele de trecere a pietonilor din oraș. Cronometrele computerizate, au decis ei, aproape întotdeauna au funcționat mai bine. Până în 2004, mai puțin de 750 din cele 3.250 de astfel de butoane au rămas funcționale. Cu toate acestea, autoritățile răspunzătoare din oraș nu au trecut și la dezinstalarea acestor butoane, făcând inutilă apăsarea pe aceste butoane. Inițial, butoanele au rămas din cauza costului cu dezinstalarea lor. S-a dovedit însă că și butoanele nefuncționale servesc unui scop. Pietonii care apasă pe butonul respectiv sunt mai puțin înclinați să treacă înainte de lumina verde a semaforului, spune Tal Oron-Gilad de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel. După ce a studiat comportamentul oamenilor la trecerile de pietoni, ea a observat că aceștia se supun mai ușor unui sistem care pretinde că ia în considerare opinia lor. Butoanele nefuncționale produc efecte placebo de acest fel, deoarece oamenilor le place ideea de a avea control asupra sistemelor pe care le folosesc, spune Eytan Adar, un expert în interacțiunea om-calculator de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor. Dr. Adar notează că elevii săi proiectează în mod obișnuit un software făcând clic pe butonul "save", care nu are altă funcție decât aceea de a-i asigura pe acei utilizatori care nu sunt conștienți de faptul că tastările lor sunt oricum salvate automat. Gândiți-vă, spune el, ca o atingere de dezamăgire de bunăvoie pentru a contracara răceala inerentă a lumii mașinilor. Acesta este un punct de vedere. Dar, cel puțin la intersecții, butoanele cu placebo pot avea și o parte mai întunecată. Ralf Risser, responsabilul FACTUM, un institut vienez care studiază factorii psihologici în sistemele de trafic, consideră că conștientizarea pietonilor despre existența lor și resentimentul în consecință față de dezamăgire depășește acum beneficiile. | Entry #25277 — Discuss 0 — Variant: Romania
|
De-a lungul multor ani, fără prea mult zgomot despre aceasta, autoritățile din New York au dezactivat cele mai multe butoane ce controlau funcționarea semnalelor luminoase la trecererile de pietoni din oraș. Dispozitivele de programare computerizate, au decis aceștia, funcționează aproape întotdeauna mai bine. Până in anul 2004, mai puțin de 750 din 3.250 astfel de butoane au rămas funcționale. Totuși, autoritățile guvernamentale locale nu au desființat butoanele pentru handicapați, atrăgând apăsarea inutilă a acestora de către o mulțime de degete. Inițial, butoanele au supraviețuit din cauza costului implicat de eliminarea lor. Dar se pare că până și butoanele nefuncționale servesc un scop. Pietonii care apasă un buton sunt mai puțin înclinați să traverseze înainte ca omulețul verde să apară, spune Tal Oron-Gilad de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, în Israel. După ce a studiat comportamentul la trecerile de pietoni, dânsa afirmă că oamenii vor fi mai doritori să respecte un sistem care pretinde a ține cont de contribuția lor. Butoanele nefuncționale produc un efect de tip placebo pentru că oamenilor le place să aibă impresia de control asupra sistemelor pe care le folosesc, afirmă Eytan Adar, un expert în relația ființă umană-computer la Universitatea Michigan din Ann Arbor. Dr. Adar menționează că studenții săi includ în mod obișnuit în designul programelor software un buton de salvare pe care se poate apăsa, care nu are nici un alt rol decât acela de a asigura utilizatorii care nu sunt conștienți de faptul că oricum tastarea este salvată automat. Hai să ne gândim la aceasta, spune dânsul, ca la o încercare de decepție binevoitoare care să contrabalanseze răceala inerentă a universului mașinilor. Aceasta este o opinie. Dar, cel puțin la trecerile de pietoni, butoanele placebo pot avea și o parte negativă. Ralf Risser, director al FACTUM, un institut vienez care studiază factorii psihologici implicați în sistemele de trafic, estimează că simpla recunoaștere a existenței acestora și implicit resentimentul generat de decepție, depășesc în acest moment beneficiile. | Entry #25235 — Discuss 0 — Variant: Romania
|
De-a lungul multor ani, fără a face nici un fel de agitație, autoritățile din New York au dezactivat majoritatea butoanelor de comandă care, odată ce au operat lumini de trecere a pietonilor în oraș. Cronometrele computerizate, au decis, aproape întotdeauna au lucrat mai bine. Până în 2004, mai puțin de 750 din cele 3.250 de astfel de butoane au rămas funcționale. Cu toate acestea, guvernul orășenesc nu a luat butoanele cu dezactivare - făcând clic pe nenumărate degete spre presare inutilă. Inițial, butoanele au supraviețuit din cauza costului eliminării acestora. Dar sa dovedit că și butoanele inoperante servesc unui scop. Pietonii care apasă un buton sunt mai puțin susceptibili să treacă înainte să apară omul verde, spune Tal Oron-Gilad de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, în Israel. După ce a studiat comportamentul la punctele de trecere, ea observă că oamenii se supun mai ușor unui sistem care intenționează să-și ia în considerare contribuția. Butoanele inoperante produc efecte placebo de acest fel, deoarece oamenii ca o impresie de control asupra sistemelor pe care le folosesc, spune Eytan Adar, un expert in interactiunea om-calculator de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor. Dr. Adar notează că elevii săi proiectează în mod obișnuit software-ul cu un buton "salvat" pe care nu se poate da clic, care nu are alt rol decât să-i liniștească pe acei utilizatori care nu sunt conștienți de faptul că apăsările acestora sunt salvate automat oricum. Gândiți-vă, spune el, ca o atingere de înșelăciune binevoitoare pentru a contracara răceala inerentă a lumii mașinilor. Aceasta este o vedere. Dar, cel puțin la trecerile rutiere, butoanele cu placebo pot avea și o parte mai închisă. Ralf Risser, șeful FACTUM, un institut vienez care studiază factorii psihologici în sistemele de trafic, consideră că conștientizarea pietonilor despre existența lor și resentimentul în consecință față de înșelăciune depășește acum beneficiile. | Entry #25271 — Discuss 0 — Variant: Not specified
|